Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat miercuri, într-o declarație video, că sistemul bancar a fost de acord cu o propunere a sa ca românii să poată să beneficieze de amânarea plății ratelor pentru o perioadă de cel mult 9 luni de zile. O decizie finală urmează să se ia în ședința de Guvern prin ordonanță de urgență.

„Solutia pe care am propus-o BNR si sistemului bancar (…) nu stim exact cat o sa dureze aceasta perioada si atunci am zis ca cei care doresc sa aiba ratele amanate la banca o pot face 9 luni de zile. Este un termen discutat cu Banca Nationala si cu sistemul bancar. Sistemul bancar este de acord. Vom vedea daca va fi propunerea finala, daca asa va ramane ordonanta de urgenta. Am discutat cine sa aiba acces la amanare, propunerea mea a fost sa nu discriminam, sa aiba acces toti romanii care vor (…) Vor fi atât persoanele fizice cât și juridice care pot avea acces (…) Sper să fie gata ordonanța de urgență pentru ședința de guvern de mâine, mai sunt câteva detalii tehnice. Vom vedea dacă asta este propunerea care rămâne, Banca Națională are lichiditate pentru perioada de 9 luni, sistemul bancar a răspuns pozitiv”, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Amânarea la plată (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienții), determinată de situația actuală, nu trebuie asociată unei noțiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecință, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.

Astfel, deși definiția stării de nerambursare presupune orice operațiune de restructurare a unui credit și trebuie asociată noțiunii de dificultate financiară, în situația unui moratoriu (amânare de plată) privat sau public, o astfel de operațiune nu este apreciată ca o măsură de restructurare, pentru că nu a avut loc din cauza unei dificultăți financiare a debitorului.

Reglementările actuale permit împrumutătorilor (instituții bancare și nebancare) să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice afectate de pandemia COVID 19, fără aplicarea condițiilor prevăzute de Regulamentul BNR nr.17/2012 privind unele condiții de creditare, cu modificările ulterioare, privind gradul de îndatorare, limitarea creditului funcție de valoarea garanției și durata maximă a creditului de consum.

În ceea ce privește instituțiile de credit, Banca Națională a României menționează că, măsurile de susținere a debitorilor vor fi reflectate în situațiile băncilor în mod similar cu practica la nivel UE, prin aplicarea în mod unitar a cadrului european de reglementare în domeniile prudențial și contabil.

Cadrul de reglementare prudențial conține o serie de instrumente special create pentru situații precum cea pe care o traversăm în prezent, în scopul asigurării condițiilor pentru depășirea perioadelor dificile cu menținerea sănătății financiare a băncilor.

Astfel, în perioadele anterioare, băncile au constituit amortizoare de capital potrivit reglementărilor europene și naționale adoptate de Banca Națională a României în baza recomandărilor Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială.

Dat fiind contextul actual, Banca Națională a României a decis să permită băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizoarele de capital anterior constituite, cu menținerea respectării cerințelor prevăzute de cadrul legal pentru aceste flexibilizări. Adaptarea la noile condiții a amortizoarelor de capital sprijină băncile în a-și menține rolul de suport al economiei reale.

Totodată, conform cadrului de reglementare, băncile au constituit și menținut rezerve de lichiditate care pot fi utilizate pentru a face față unei cereri mărite de lichiditate pe parcursul unei situații de criză. Astfel, în linie cu acțiunile întreprinse în acest sens la nivel european, BNR permite băncilor neîncadrarea în nivelul minim al indicatorului de lichiditate, cu scopul utilizării acestor rezerve pentru a contribui la o bună funcționare a sectorului bancar și a ajuta băncile în asigurarea de lichidități suficiente firmelor și populației.

Instituțiilor de credit li se va comunica modul în care poate fi utilizată flexibilitatea cadrului prudențial pentru a reflecta măsurile de amânare la plată într-un mod care să urmărească totodată menținerea sănătății financiare a sectorului bancar astfel încât acesta să poată continua să furnizeze sprijin economiei reale.

În condițiile în care o instituție de credit negociază o măsură de amânare la plată, pe bază individuală, nelegată de situația pandemiei COVID 19, o astfel de operațiune trebuie clasificată ca restructurare.

Instituțiile de credit trebuie să continue să evalueze, în mod adecvat, calitatea tuturor expunerilor din credite pentru identificarea indiciilor de improbabilitate de plată.

BNR va evalua, la rândul ei, în mod permanent, situația fiecărei bănci și, în funcție de evoluția impactului generat de pandemia COVID-19, va lua măsurile ce se impun.

În ceea ce privește instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul general, Banca Națională a României confirmă acestor împrumutători că restructurările creditelor acordate persoanelor afectate în mod negativ de pandemia COVID-19, prin mecanismul suspendării/înghețării pe o perioadă determinată a plăților scadente, nu atrag în mod automat necesitatea constituirii de provizioane specifice de risc de credit, în considerarea faptului că acest mecanism nu va implica acumularea de zile de întârziere la plata ratei de credit.

În plus, în cazul instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, care sunt supuse unor cerințe suplimentare de prudență în ceea ce privește regimul restructurărilor de credite, banca centrală confirmă acestor creditori că restructurarea creditelor persoanelor afectate de pandemia COVID-19 nu determină clasificarea automată a respectivelor împrumuturi într-o categorie inferioară de risc de credit și, implicit, nici cerințe suplimentare de provizionare.