Călin Nistor este unul din procurorii cu cea mai mare vechime din DNA, structura centrală, şi a instrumentat dosare importante de-a lungul carierei.

Nistor şi-a început cariera în 1995, când a fost pentru un an procuror la Parchetul Judecătoriei Drăgăşani, apoi timp de patru ani a fost  avocat în Baroul Vâlcea.

Începând din 2000, Călin Nistor a revenit în magistratură, mai întâi tot la Parchetul Judecătoriei Drăgăşani, apoi la Parchetul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea (2003-2005) şi la DNA – Structura Centrală (2006-2008).

Din ianuarie 2008 până în 10 martie 2013, Nistor a condus DNA – Structura Teritorială Piteşti, funcţie din care a fost delegat, în 11 martie 2013, în funcţia de procuror şef al DNA.  

Călin Nistor a făcut parte din echipa Laurei Codruţa Kovesi, dar relaţiile cu fosta şefă a DNA s-au răcit cu mai bine de un an înainte ca aceasta să fie revocată din fruntea structurii anticorupție pe fondul diferenţelor de viziune privind așa-zisele „abuzuri” din DNA, potrivit g4media.ro.

Mandatul de conducere al lui Călin Nistor la DNA expiră în mai 2019. El a ocupat timp de 6 ani acest post. În trecut, a fost şeful DNA Piteşti şi s-a evidenţiat prin anchetele împotriva fostului şef al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, sau fostului primar din Craiova, Antonie Solomon. 

De asemenea, prim-adjunctul DNA, Călin Nistor, a candidat pentru un post de simplu procuror la Secţia de anchetare a magistraţilor.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuia să dezbată luni propunerea de prelungire a delegării Ancăi Jurma la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, însă aceasta a anunțat, printr-o scrisoare transmisă CSM, că nu mai dorește încă un mandat interimar la conducerea DNA. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

„În timpul şedinţei, în timpul deliberărilor, la secţie s-a primit o declaraţie din partea doamnei Jurma prin care renunţă la consimţământul prealabil acordat. Şi în cazul acesta, secţia nu avea decât să ia act de voinţa dânsei, de retragere a consimţământului, acordului, şi vom vedea ce va decide secţia la o şedinţă următoare”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Anca Jurma a preluat în 12 iulie 2018 mandatul de procuror-şef interimar al DNA.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 27 decembrie, că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocarea din funcţie a procurorului general şi solicitările privind numirea în funcţii de conducere a alţi cinci procurori, între care Adina Florea, refuzată deja o dată de către președintele Klaus Iohannis.

„Am transmis către preşedintele României şi următoarele solicitări de numire în funcţiile conducere: 1. Elena Giorgiana Hosu – procuror şef adjunct DIICOT; 2. Antonia-Eleonora Constantin – procuror şef al Secţiei Judiciare din cadrul PICCJ; 3. Iuliana Nedelcu – procuror şef adjunct al Secţiei Judiciare din cadrul PICCJ; 4.Florena-Esther Sterschi – procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul PICCJ; 5. Adina Florea – procuror şef al DNA! Exprimăm şi speranţa faptului că preşdintele va reciti atât art. 132 din Constituţie cât şi Decizia CCR nr 358/ 2018!, a mai scris ministrul Justiţiei.

Sulfina Barbu, membru în Colegiul CNSAS, a declarat luni, pentru AGERPRES, că deocamdată nu a fost finalizată procedura privind reverificarea Adinei Florea, propusă pentru a doua oară de Tudorel Toader la conducerea DNA.

„Referitor la doamna Adina Florea, au fost demarate procedurile de reverificare, aşa cum prevede legea, dumneaei având o adeverinţă din anul 2009. În data de 21 decembrie trebuia să fie şedinţa de Colegiu, dar ea nu s-a ţinut din lipsă de cvorum. Eu am fost la dispoziţie pentru această şedinţă, dar din păcate cvorumul în Colegiu nu a putut fi întrunit. În consecinţă, procedura nu este finalizată. Este o notă de constatare întocmită de Direcţia de investigaţii, aviz de la Direcţia juridică, dar este obligatoriu ca aceste documente să vină în Colegiu şi Colegiul este singurul for care se pronunţă privind menţinerea sau nemenţinerea adeverinţei în cazul magistraţilor şi nu numai, discutăm pe Legea 303/2004 cu toate modificările ulterioare. Nu a fost finalizată această procedură. (…) Până acum tot ce s-a întâmplat a fost legal, dar pentru a putea transmite către CSM un punct de vedere avizat de CNSAS trebuie să aibă loc şedinţa Colegiului”, a precizat Sulfina Barbu, pentru Agerpres.